Agricultura românească, mereu prinsă între tradiție și modernizare, a traversat în ultimii ani o perioadă de transformări legislative intense. De la modificările privind subvențiile europene, la ajustarea regimului fiscal și până la reglementări privind utilizarea pesticidelor sau irigațiile, valul de schimbări a atins toate nivelurile sectorului agricol. Pentru fermierul român, adaptarea la aceste noi reguli nu este doar o chestiune birocratică, ci un test de supraviețuire și competitivitate într-o piață care se schimbă de la un sezon la altul.
Este suficient să stai de vorbă cu agricultorii din Bărăgan sau cu crescătorii de animale din Apuseni ca să înțelegi că legislația nu e doar un text pe hârtie. Fiecare paragraf nou apărut în Monitorul Oficial aduce cu el provocări, dar și oportunități, iar efectele se resimt rapid, fie în buzunar, fie în planurile de cultură sau investiții. În contextul inflației, al crizelor climatice recurente și al presiunilor tot mai mari pentru o agricultură sustenabilă, reglementările noi pot face diferența între profit și pierdere.
Cele mai recente schimbări legislative în agricultura românească
Ultimii 2-3 ani au adus un val de actualizări legislative cu impact direct asupra modului în care fermierii își desfășoară activitatea. Cea mai importantă modificare a venit odată cu implementarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, aprobat la finalul anului 2022 de Comisia Europeană. Acest document este coloana vertebrală a finanțărilor din Politica Agricolă Comună (PAC) și stabilește principalele direcții pentru alocarea subvențiilor și granturilor.
Elemente cheie ale noului PNS:
- Introducerea eco-schemelor obligatorii pentru obținerea subvențiilor directe. Acestea impun condiții suplimentare privind biodiversitatea, rotația culturilor, menținerea pajiștilor și reducerea utilizării pesticidelor.
- Modificarea plafonului pentru plățile directe, cu avantaje suplimentare pentru micii fermieri (sub 10 ha) și plafonări pentru exploatațiile mari.
- Sprijin sporit pentru tinerii fermieri și pentru fermele de familie, cu granturi dedicate investițiilor și facilități fiscale.
Pe lângă PNS, Guvernul a adus schimbări semnificative în ceea ce privește legislația privind utilizarea produselor de protecție a plantelor. În 2023, a fost introdusă obligativitatea înregistrării tuturor tratamentelor fitosanitare într-un registru digital, accesibil autorităților de control. Totodată, lista substanțelor permise a fost restrânsă, în special la neonicotinoide și glifosat, în conformitate cu reglementările europene.
Un alt capitol important îl reprezintă legislația privind irigațiile. Odată cu criza climatică și seceta accentuată din 2022-2023, Legea nr. 133/2023 a fost adoptată pentru a facilita accesul fermierilor la infrastructura de irigații, stimulând asocierea acestora și simplificând procesul de finanțare pentru investiții în sisteme moderne.
Printre alte schimbări notabile se află:
- Reglementarea vânzării terenurilor agricole către străini – Legea nr. 175/2020 a adus criterii mai stricte privind dreptul de preemțiune și obligații suplimentare pentru cumpărători.
- Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene, cu digitalizarea proceselor și reducerea cerințelor administrative.
- Noi reguli privind bunăstarea animalelor, inclusiv standarde mai stricte pentru microferme și gospodării, în contextul pestei porcine africane și al cerințelor de export.
Aceste modificări nu au venit izolat, ci ca răspuns la presiunile pieței, crizele de mediu și solicitările fermierilor pentru un cadru mai clar și mai predictibil.
Impactul noilor reglementări asupra fermierilor din România
Schimbările legislative au avut efecte concrete, resimțite diferit în funcție de mărimea exploatațiilor, zona geografică și tipul de cultură sau activitate zootehnică. Pentru mulți fermieri, adaptarea la noile eco-scheme a însemnat investiții suplimentare în utilaje, semințe certificate sau consultanță de specialitate.
1. Eco-schemele și impactul asupra costurilor
Implementarea eco-schemelor a fost resimțită acut de fermierii din sudul țării, unde monocultura de porumb sau floarea-soarelui era regula. Acum, pentru a beneficia de subvenții, agricultorii sunt obligați să diversifice culturile, să lase porțiuni de teren nelucrate sau să semene plante fixatoare de azot. Potrivit APIA, în 2023 aproape 30% dintre beneficiarii de subvenții au fost nevoiți să schimbe structura culturilor pentru a respecta noile condiții. Un studiu realizat de USAMV București arată că aceste ajustări au crescut costurile operaționale cu 8-12% la hectar.
2. Restricțiile la pesticide și efectul asupra producțiilor
Reducerea drastică a substanțelor permise pentru tratamente fitosanitare a generat discuții aprinse în rândul fermierilor. Mulți au raportat creșteri ale pierderilor cauzate de dăunători sau buruieni, mai ales în zonele unde alternativele biologice sunt mai scumpe sau mai puțin eficiente. Spre exemplu, în județul Olt, fermierii de legume au semnalat scăderi de până la 20% la producția de ardei și roșii în 2023, ca urmare a interdicțiilor asupra anumitor insecticide.
3. Irigațiile – între speranță și realitate
Legea irigațiilor a fost primită cu entuziasm, dar implementarea în teren a întâmpinat obstacole birocratice. Deși fondurile anunțate pentru modernizarea infrastructurii depășesc 1,5 miliarde de euro până în 2027, doar 15% dintre fermieri au reușit până acum să acceseze efectiv aceste resurse, conform datelor AFIR. Asociațiile de irigații, în special din Câmpia Română, au semnalat nevoia de simplificare a documentațiilor și de termene mai scurte pentru avize.
4. Vânzarea terenurilor agricole – efecte asupra pieței locale
Legea 175/2020 a schimbat radical piața terenurilor agricole. Tinerii fermieri și localnicii au acum prioritate la cumpărare, ceea ce a dus la o încetinire a tranzacțiilor cu investitori străini și la stabilizarea prețurilor în unele regiuni. De exemplu, în vestul țării, numărul tranzacțiilor cu terenuri agricole a scăzut cu 28% în 2023 față de 2021, potrivit datelor ANCPI. Fermierii mici spun că legea le oferă o șansă reală de a-și extinde exploatațiile, deși procedurile de validare pot dura și 6-8 luni.
5. Digitalizarea și accesul la fonduri europene
Trecerea la platforme digitale pentru depunerea proiectelor și a cererilor de subvenție a redus mult cozile la ghișeu, dar a creat dificultăți pentru fermierii mai în vârstă sau pentru cei fără acces la internet de mare viteză. În județele Vaslui și Botoșani, peste 20% dintre beneficiarii tradiționali au avut nevoie de sprijin din partea consultanților pentru a depune online cererile la APIA și AFIR.
6. Noile standarde de bunăstare animală
Fermierii crescători de animale, în special cei cu microferme sau gospodării familiale, au resimțit presiunea noilor standarde privind spațiul de adăpostire, monitorizarea sănătății animalelor și gestionarea dejecțiilor. Deși aceste reguli contribuie la prevenirea bolilor și la creșterea valorii exporturilor, ele măresc costurile de conformare. În Suceava, crescătorii de porci estimează că investițiile minime pentru respectarea noilor norme au crescut cu peste 2000 euro/gospodărie în 2023.
Recomandări practice pentru fermieri
Pentru a naviga cu succes în acest peisaj legislativ complex, agricultorii sunt sfătuiți să:
- Urmărească periodic site-urile instituțiilor oficiale (APIA, AFIR, Ministerul Agriculturii) pentru ultimele actualizări și ghiduri.
- Să apeleze la consultanți specializați în accesarea fondurilor europene, mai ales pentru proiecte cu valoare mare.
- Să investească în digitalizare – de la softuri pentru gestionarea fermelor, la aplicații de monitorizare a culturilor.
- Să participe la asociații profesionale, care pot negocia mai eficient cu autoritățile și pot oferi suport logistic și informațional.
- Să organizeze sesiuni de formare/învățare privind bunele practici agricole și cerințele de mediu, pentru a preveni penalizările la subvenții.
Tabel comparativ: Efecte ale principalelor schimbări legislative
| Schimbare legislativă | Efect pozitiv | Provocări/Costuri suplimentare |
|---|---|---|
| Eco-scheme PNS | Protecția mediului, acces la subvenții | Creșterea costurilor, rotație forțată |
| Restricții pesticide | Produse mai sănătoase | Scădere producții, alternative mai scumpe |
| Legea irigațiilor | Acces la investiții | Birocrație, proceduri greoaie |
| Reglementare vânzare terenuri | Șanse pentru tineri | Tranzacții mai lente |
| Digitalizare fonduri europene | Rapiditate, transparență | Dificultăți pentru neinițiați |
| Standard bunăstare animală | Exporturi sigure | Investiții mai mari pentru ferme mici |
Exemplu local: Cum s-a adaptat o fermă din Teleorman
Familia Bălan, agricultori cu o exploatație mixtă de 70 ha în Teleorman, a fost nevoită să reconfigureze structura culturilor pentru a respecta noile eco-scheme: „A trebuit să introducem soia și mazăre în loc de porumb pe 15% din suprafață, altfel nu luam subvențiile. Ne-a costat mai mult la început, dar am descoperit că a crescut fertilitatea solului și ne-am diversificat veniturile”, spune domnul Bălan. La fel, investiția în digitalizare – un sistem simplu de management al fermei pe tabletă – i-a ajutat să țină evidența tratamentelor și a intrărilor/ieșirilor mult mai ușor.
Perspective și tendințe
Privind înainte, este clar că ritmul schimbărilor legislative nu va încetini. Se discută deja despre noi reguli privind agricultura carbonului, scheme de sprijin pentru agricultura regenerativă și extinderea digitalizării către toate procesele agricole. Fermierii români care reușesc să se adapteze rapid, să inoveze și să colaboreze vor avea cel mai mult de câștigat. Deși provocările birocratice rămân, avantajele unui cadru legislativ modern și aliniat la standardele europene pot transforma agricultura într-un motor de dezvoltare regională, dacă este valorificată cu pricepere și spirit întreprinzător.
Pentru cei care privesc agricultura ca pe o afacere pe termen lung, informarea și adaptarea continuă devin esențiale. Noile reglementări nu sunt doar o povară, ci și o șansă de a construi exploatații mai rezistente, mai profitabile și mai respectate în comunitate. Așa cum spun bătrânii satului: „Legea nu-i ușoară, dar cine-i pregătit, iese mereu în față.”
