Schimbările climatice sunt, fără doar și poate, una dintre cele mai serioase provocări ale agriculturii românești din ultimii 30 de ani. Dacă în trecut, fermierii se plângeau mai degrabă de piața de desfacere sau de lipsa subvențiilor, astăzi, capriciile vremii și fenomenele meteo extreme au ajuns să dea peste cap ciclul agricol al întregii țări. Temperaturile crescute, perioadele de secetă prelungită alternând cu ploi torențiale, grindina și schimbările bruște de temperatură au devenit un „nou normal” cu care agricultorii români trebuie să jongleze, an de an.
România, cu o suprafață agricolă de peste 13 milioane de hectare și o tradiție bogată în agricultură, resimte din plin efectele încălzirii globale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, producțiile de grâu, porumb și floarea-soarelui au variat semnificativ în ultimul deceniu, cu ani-record alternând cu ani catastrofali, adesea la doar un an distanță. Aceste oscilații nu mai pot fi puse doar pe seama „anului agricol prost”, ci sunt semne clare ale unui climat tot mai instabil.
Fermierii din sudul Bărăganului, de pildă, povestesc că nu mai pot conta pe modelul clasic de lucru al bunicilor – calendarul agricol s-a dat peste cap, iar semănatul și recoltatul nu mai pot fi planificate cu aceași precizie ca odinioară. În acest context, adaptabilitatea, informarea și investițiile în tehnologii moderne nu mai sunt opțiuni, ci condiții de supraviețuire pe piață.
Impactul schimbărilor climatice asupra culturilor agricole
Fenomenul schimbărilor climatice lasă deja urme adânci asupra principalelor culturi agricole din România. Statisticile arată că, între 2012 și 2022, secetele prelungite și valurile de căldură au redus producția de grâu cu până la 30% în anumite județe din sud și sud-est, precum Ialomița sau Brăila. Porumbul și floarea-soarelui, culturi de bază pentru export, au suferit pierderi similare, iar fermierii vorbesc despre „ani pierduți” din cauza lipsei precipitațiilor în perioadele critice de dezvoltare a plantelor.
Schimbările climatice au adus și o creștere a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, numărul zilelor cu temperaturi peste 35°C s-a dublat în ultimii 20 de ani. Totodată, episoadele de grindină și furtuni locale intense au crescut, provocând pagube greu de estimat la nivelul culturilor agricole. Un exemplu recent îl reprezintă vara anului 2022, când peste 40.000 de hectare de culturi din Oltenia au fost compromise de ploi torențiale și grindină într-un interval de doar două săptămâni.
Nu doar cantitatea, ci și calitatea recoltelor are de suferit. Specialiștii de la USAMV București au documentat cum secetele și temperaturile ridicate afectează conținutul de proteină, amidon și ulei din grâu, porumb și floarea-soarelui. Astfel, chiar și în anii buni din punct de vedere cantitativ, calitatea produselor este mai scăzută, ceea ce înseamnă prețuri mai mici la valorificare și pierderi pentru fermieri.
O altă consecință vizibilă a schimbărilor climatice este extinderea zonelor semi-aride în sud-estul țării. În Câmpia Română, de pildă, zone care acum 30 de ani erau recunoscute pentru solurile fertile și recolte bogate au început să semene cu stepa – vegetația spontană s-a schimbat, iar plantele de cultură au nevoie de irigații din ce în ce mai costisitoare pentru a supraviețui. Acest fenomen a dus la o presiune suplimentară pe resursele de apă, iar lipsa infrastructurii de irigații face ca pierderile să fie și mai greu de suportat.
Agricultura ecologică, la rândul ei, resimte din plin efectele schimbărilor climatice. Fermierii certificați bio reclamă că, din cauza secetei, dăunătorii și bolile se dezvoltă mai rapid, iar lipsa pesticidelor convenționale face dificilă protejarea culturilor. În județele Tulcea și Constanța, de exemplu, fermierii ecologici au raportat scăderi de producție de peste 40% în ultimii ani secetoși.
Tabel: Efecte ale schimbărilor climatice asupra principalelor culturi agricole din România
| Cultură | Efecte observate | Regiuni afectate | Procent pierdere (2020-2023) |
|---|---|---|---|
| Grâu | Secetă, scădere proteină | Sud, Sud-Est, Vest | 15-30% |
| Porumb | Uscăciune, arșiță | Sud, Sud-Est, Nord-Est | 20-35% |
| Floarea-soarelui | Grindină, secetă, boli noi | Oltenia, Dobrogea | 10-25% |
| Rapiță | Geruri târzii, secetă | Banat, Câmpia Română | 20-40% |
Adaptarea fermierilor români la noile condiții climatice
Confruntați cu realitatea tot mai aspră a climatului, fermierii români au început să caute soluții, uneori inspirate de experiența altor țări, alteori bazându-se pe inovația locală. Adaptarea la noile condiții climatice nu este deloc simplă sau ieftină, însă devine o prioritate absolută pentru a menține competitivitatea pe piața agricolă europeană.
Una dintre cele mai răspândite metode de adaptare constă în diversificarea culturilor și alegerea unor soiuri mai rezistente la secetă. De pildă, în sudul Olteniei și în Bărăgan, tot mai mulți fermieri experimentează cu hibrizi de porumb și floarea-soarelui creați special pentru toleranța la stres hidric. Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea a lansat în ultimii ani hibrizi de porumb care necesită cu până la 30% mai puțină apă față de soiurile tradiționale, oferind astfel o plasă de siguranță fermierilor din zonele aride.
Irigațiile reprezintă o altă direcție esențială. Deși sistemul național de irigații a suferit după 1989, în ultimii ani au existat investiții semnificative, în special prin fonduri europene. În județul Giurgiu, de exemplu, peste 25.000 de hectare au fost redate circuitului agricol prin reabilitarea canalelor de irigații și instalarea sistemelor de picurare, cu rezultate vizibile la nivelul producțiilor. Totuși, costurile mari și birocrația încă limitează extinderea rapidă a acestor sisteme.
Mulți fermieri au început să investească în tehnologii de precizie, precum stații meteo automate, senzori de umiditate și drone pentru monitorizarea culturilor. Aceste instrumente le permit să identifice din timp problemele legate de stresul hidric sau infestarea cu dăunători, reducând astfel pierderile. În județul Arad, un grup de tineri fermieri a implementat un sistem de irigații controlat de la distanță, care pornește automat atunci când umiditatea solului scade sub un anumit prag – o soluție care a redus consumul de apă cu 20% și a crescut randamentul culturilor de legume.
Agricultura conservativă, care presupune lucrări minime ale solului și menținerea resturilor vegetale pe câmp, câștigă tot mai mult teren, mai ales în zonele afectate de eroziune și secetă. Această tehnică reduce pierderile de apă și îmbunătățește structura solului, fiind promovată inclusiv prin proiecte pilot susținute de Ministerul Agriculturii. În plus, colaborarea între fermieri pentru utilizarea în comun a utilajelor moderne devine din ce în ce mai frecventă, mai ales în comunitățile mici sau în zonele defavorizate.
Nu în ultimul rând, creșterea nivelului de informare și accesul la consultanță de specialitate sunt vitale. Tot mai mulți agricultori participă la cursuri de formare organizate de Direcțiile Agricole Județene sau de asociațiile de profil, învață cum să aplice tehnici de management integrat al riscurilor și cum să acceseze fonduri europene pentru modernizarea fermei. Există chiar și platforme online, cum ar fi Agroinfo.ro sau Ferma.ro, unde fermierii pot schimba opinii, sfaturi și bune practici despre adaptarea la schimbările climatice.
Recomandări practice pentru fermieri:
- Testarea periodică a solului pentru a monitoriza nivelul de nutrienți și umiditate.
- Diversificarea culturilor pentru reducerea riscului de pierdere totală într-un an cu condiții extreme.
- Utilizarea hibrizilor și soiurilor rezistente la secetă și boli.
- Accesarea fondurilor europene pentru investiții în irigații, utilaje moderne și consultanță tehnică.
- Monitorizarea zilnică a prognozei meteo și adaptarea rapidă a lucrărilor agricole în funcție de avertizările primite.
- Colaborarea cu alți fermieri pentru achiziția și folosirea în comun a utilajelor performante.
Experiențele directe ale fermierilor arată că, deși provocările sunt mari, adaptarea este posibilă acolo unde există deschidere spre nou, spirit de comunitate și o bună informare. Schimbările climatice nu pot fi oprite, dar efectele lor pot fi atenuate cu ajutorul unor măsuri pragmatice și a unei gândiri pe termen lung, adaptate realităților agricole din România. Fie că vorbim de tehnologii de vârf sau de soluții tradiționale adaptate contextului actual, schimbarea vine din curajul și perseverența celor care lucrează pământul zi de zi.
