Agricultura românească, cu rădăcini adânc înfipte în tradiție și cu fața mereu spre viitor, nu mai e de mult doar o ocupație din moși-strămoși. Este, astăzi, un domeniu dinamic, în care cunoștințele agrotehnice, tehnologiile moderne și adaptarea rapidă la schimbările climatice devin esențiale pentru obținerea unor producții stabile și profitabile. Pentru fermierii din toate colțurile țării – fie că vorbim de marile exploatații din Câmpia Bărăganului ori de gospodăriile mai mici din Ardeal sau Moldova – fiecare sezon agricol aduce provocări specifice și oportunități de neegalat.
Schimbările tot mai imprevizibile ale vremii, diversificarea cererii de pe piață și presiunea economică impun o planificare meticuloasă și pun accent pe lucrările agricole executate la timp și corect. De la aratul de primăvară, la semănatul precis, întreținerea atentă pe perioada verii și pregătirea culturilor pentru toamnă, fiecare etapă cere atât pricepere, cât și adaptabilitate. În acest context, cunoașterea și aplicarea unor sfaturi practice, testate local, pot face diferența dintre un an agricol reușit și unul cu rezultate sub așteptări.
Lucrări agricole esențiale primăvara: pregătirea solului și semănatul
Începutul primăverii este considerat de mulți „botezul” anului agricol. Totul pornește de la sol: structura, nivelul de fertilitate și umiditatea influențează direct calitatea culturilor ce vor urma. Aici nu există rețete universale – fiecare parcelă are particularitățile ei, iar fermierii experimentați știu că un ochi format și o analiză bună a solului fac cât o enciclopedie de sfaturi.
Pregătirea solului începe cu evaluarea stării sale după iarnă:
- Verificarea gradului de compactare: În solurile tasate, rădăcinile nu pot pătrunde adânc, iar culturile rămân firave. În zonele cu trafic intens de utilaje (cum sunt fermele din sudul țării), o scarificare de primăvară poate fi salvatoare. Se recomandă lucrări de afânare la 25-35 cm, acolo unde solul permite.
- Determinarea nivelului de umiditate: Un sol prea umed duce la bulgări mari și la pierderea structurii, iar unul uscat nu permite o pregătire corectă. Perioada optimă pentru lucrări este atunci când, strângând solul în palmă, acesta se dezagregă ușor și nu se lipește excesiv.
Fertilizarea de bază și amendamentele solului sunt alte etape critice. Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea recomandă, pentru culturile de primăvară, o fertilizare echilibrată, adaptată analizei de sol. În majoritatea regiunilor, azotul rămâne elementul-cheie, dar nu trebuie neglijate fosforul și potasiul, mai ales pe solurile sărace din zona de nord-est a țării. Se observă o creștere a utilizării gunoiului de grajd maturat, mai ales în fermele mixte, pentru refacerea humusului și stimularea activității biologice a solului.
Semănatul – „fereastra de aur” pentru fiecare cultură
- Respectarea epocii optime: În Muntenia, porumbul se seamănă, de regulă, între 5-25 aprilie, când temperatura solului la 5 cm adâncime depășește 8°C. Pentru floarea-soarelui, epoca optimă e cuprinsă între 1-20 aprilie, iar pentru soia – după 10 aprilie, când riscul brumelor târzii scade. În Transilvania, aceste date se decalează cu 7-10 zile.
- Alegerea densității potrivite: Un exemplu local – la porumb, densitatea medie recomandată este de 60-65.000 boabe/ha pe solurile fertile, scăzând spre 50.000 boabe/ha pe cele slab productive. În vestul țării, s-au obținut producții record la floarea-soarelui, folosind hibrizi adaptați și o densitate de 55.000 plante/ha.
- Calitatea seminței și tratamentul fitosanitar: Mulți fermieri din județele Olt și Teleorman utilizează semințe certificate, tratate contra bolilor de sol și dăunătorilor, pentru a evita pierderile din primele faze de vegetație.
Tehnologia minimului de lucrări (minimum-tillage) câștigă tot mai mult teren, mai ales în zonele în care seceta e tot mai frecventă. Aceasta presupune reducerea numărului de treceri cu utilajele, păstrarea resturilor vegetale la suprafață și protejarea solului împotriva eroziunii. Statisticile MADR din 2023 arată că peste 15% din suprafața arabilă din sud-estul României este lucrată deja în sistem conservativ, cu rezultate foarte bune la grâu și rapiță.
Un calendar orientativ al principalelor lucrări de primăvară:
| Lucrare | Perioadă optimă | Observații locale |
|---|---|---|
| Scarificare/discurit | Martie – început aprilie | Dacă solul permite, după topirea zăpezii |
| Fertilizare de bază | Martie-aprilie | Adaptată culturii și analizei de sol |
| Pregătirea patului germinativ | Cu 2-3 zile înainte de semănat | Evitați compactarea solului |
| Semănat cereale de primăvară | Martie-aprilie | Orz, ovăz, grâu de primăvară |
| Semănat porumb, floarea-soarelui, soia | Aprilie | După încălzirea solului, feriți de brume |
Fermierii care țin cont de aceste repere și adaptează sfaturile la specificul local (tipul de sol, nivelul precipitațiilor, resursele disponibile) reușesc, de regulă, să evite cele mai frecvente probleme ale culturilor de primăvară: răsărire neuniformă, pierderi din cauza bolilor timpurii sau costuri suplimentare cu reînsămânțări.
Tehnici eficiente pentru întreținerea culturilor vara și toamna
După ce cultura a răsărit uniform și a prins vigoare, vine poate cea mai solicitantă perioadă pentru fermieri: întreținerea pe timpul verii și pregătirea pentru recoltă în toamnă. Aici, fiecare decizie contează – de la combaterea buruienilor, la irigații, fertilizări suplimentare sau monitorizarea dăunătorilor, orice omisiune poate diminua semnificativ recolta.
Combaterea buruienilor – cheia unui start reușit
- Erbicidarea postemergentă: În Bărăgan, fermierii aplică erbicide specifice în faza de 2-4 frunze pentru porumb și floarea-soarelui, pentru a prinde buruienile în fază tânără. Studiile realizate de USAMV București arată că, pe loturile unde erbicidarea a fost întârziată, pierderile de producție pot ajunge la 30% la porumb.
- Prașilele mecanice: Acestea rămân de bază în fermele mici și mijlocii, unde rotația culturilor și mecanizarea moderată permit intervenții rapide. În vestul țării, prașila manuală se practică încă pentru legume, unde controlul buruienilor este esențial.
Fertilizarea suplimentară și irigațiile
- Fertilizarea fazială: Pentru culturile mari (porumb, floarea-soarelui, grâu), se recomandă aplicarea azotului fracționat, în două-trei etape, pentru a stimula dezvoltarea vegetativă și formarea rodului. În platformele experimentale de la Lovrin (Timiș), s-a constatat că fertilizarea suplimentară în faza de 6-8 frunze la porumb aduce un plus de 600-800 kg/ha la recoltă.
- Irigarea rațională: Din cauza secetei prelungite, tot mai multe ferme din sud și sud-est investesc în sisteme moderne de irigații prin picurare sau aspersiune. Pe loturile de legume din Olt, irigația la intervale regulate, în funcție de fenofaza plantei, a crescut randamentul culturilor cu 20-30%. În zonele fără acces la surse de apă, mulcirea cu resturi vegetale ajută la conservarea umidității.
Monitorizarea și combaterea dăunătorilor și bolilor
- Monitorizarea fenologică: Fermierii din Moldova, unde atacurile de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) sunt frecvente, folosesc capcane feromonale și monitorizează evoluția dăunătorilor pentru a stabili momentul optim al tratamentelor.
- Tratamente preventive: În zonele cu risc de mană (floarea-soarelui, cartof), aplicarea preventivă a fungicidelor sistemice a redus semnificativ incidența bolilor. Datele statistice din județul Suceava, publicate de Direcția Agricolă, arată că, în 2023, fermierii care au respectat calendarul tratamentelor au obținut cu 15% mai multă recoltă față de media pe județ.
Lucrări de întreținere pe timpul verii
- Prașila și aerisirea solului: Din iunie până în august, menținerea solului afânat și eliminarea crustei superficiale asigură o bună aerare a rădăcinilor și păstrează apa în sol, mai ales în verile toride.
- Curățarea canalelor de irigații și a rigolelor: În sudul țării, unde sistemele de irigații sunt încă funcționale, aceasta este o lucrare esențială pentru prevenirea colmatării și asigurarea unui debit constant de apă.
Pregătirea culturilor pentru toamnă și recoltare
- Desicarea (uscarea controlată): Pentru floarea-soarelui și soia, desicarea permite o recoltare mai timpurie, reducând pierderile cauzate de păsări sau de căderea plantelor. În vestul țării, această practică a devenit uzuală pentru a grăbi uscarea uniformă a culturii, mai ales în anii ploioși.
- Monitorizarea umidității la recoltare: Fermierii cu utilaje moderne folosesc umidometre portabile pentru a determina momentul optim de recoltare, evitând astfel pierderile prin scuturare sau degradarea calității seminței.
Un exemplu local de bună practică:
În comuna Tămădău Mare, județul Călărași, asocierea a trei ferme medii a permis achiziția comună a unui sistem automatizat de irigații și a unei combine performante. Rezultatul a fost un spor de producție de 1.200 kg/ha la porumb și reducerea costurilor de întreținere cu 15%, arătând că asocierea și investițiile în tehnologie pot face diferența chiar și la nivel de fermă familială.
Sfaturi practice pentru întreținerea culturilor vara și toamna:
- Monitorizați zilnic starea fitosanitară a culturilor, mai ales în perioadele cu ploi frecvente sau valuri de căldură.
- Folosiți stații meteo locale sau aplicații de monitorizare agricolă (precum AgroExpert sau MeteoPlant) pentru a anticipa fenomenele extreme.
- Diversificați sursele de apă pentru irigații (foraje, bazine de acumulare, colectarea apei pluviale).
- Încercați rotația culturilor pe cât posibil – ajută la reducerea presiunii bolilor și dăunătorilor și menține fertilitatea solului.
- Nu neglijați adunarea și valorificarea resturilor vegetale – ele pot fi folosite ca mulci, compost sau sursă de energie (biomasă).
Adaptarea la noile condiții de climă, gestionarea resurselor cu chibzuință și aplicarea tehnologiilor moderne diferențiază fermierii performanți de cei care rămân blocați în tipare vechi. Agricultura românească are resurse, tradiție și oameni pricepuți – cheia este să folosim la maximum informația și să nu ne temem să inovăm.
