România trăiește, și în 2025, sub semnul cerealelor, cu un ochi la câmp și altul la bursele internaționale. În județele din Câmpia Română, dar și în vestul țării, fermierii își fac planurile cu pixul pe hârtie, dar și cu telefonul la ureche, în așteptarea cotațiilor de la Matif sau de la portul Constanța. Anul acesta, contextul regional, inflația și schimbările climatice au adus multe necunoscute pentru cultivatori, traderi și procesatori deopotrivă. Discuțiile din piețele agricole, dar și pe forumurile de specialitate, gravitează în jurul acelorași întrebări: cât va mai rezista prețul grâului peste 1 leu/kg? Va reveni porumbul la cotațiile din 2022? Ce impact au noile politici europene și evenimentele din Ucraina asupra prețurilor cerealelor din România?
Piața cerealelor a traversat, de la începutul anului, o perioadă tumultuoasă. Seceta pedologică din sudul și estul țării, dar și ploile abundente din Banat, au dus la variații semnificative ale producției estimate și, implicit, ale ofertelor de preț. Fermierii cu silozuri pline încă din 2023 au ales, unii dintre ei, să stea pe marfă, așteptând vârfurile de preț din vară. Pe de altă parte, costurile de producție, presiunea taxelor și evoluția cursului euro-leu au complicat calculele. În acest peisaj complex, fiecare decizie contează – iar informația corectă și la timp face diferența între profit și pierdere.
Evoluția prețurilor la grâu, porumb și orz în 2026
Din ianuarie și până în luna iunie 2026, prețurile principalelor cereale românești au oscilat sub influența unor factori diverși, atât locali cât și externi. Grâul, considerat barometrul pieței, a pornit anul la valori de 0,92-1,06 lei/kg în zona de sud și 0,98-1,12 lei/kg în vest, potrivit datelor colectate de la marile case de trading precum Cargill, Ameropa și CHS. În portul Constanța, cotațiile la grâu de panificație au urcat până la 200-215 euro/tonă la începutul primăverii, însă tendința a fost descendentă spre vară, pe fondul estimărilor de recoltă bună în Europa de Vest și Ucraina. În luna mai, prețul mediu la grâu a scăzut până la 0,87-0,92 lei/kg, semnalând o presiune pe ofertă, dar cu volatilitate indusă de anunțurile privind vremea și războiul din regiune.
Porumbul, cultura vedetă a României la export, a avut o evoluție aparte. După un an 2023 marcat de recolte mai mici în unele regiuni și prețuri ridicate (1,10-1,18 lei/kg la Constanța în toamnă), 2026 a adus o stabilizare în jurul valorilor de 0,90-1,00 lei/kg în ferme, cu vârfuri de până la 1,05 lei/kg în perioadele de cerere intensă din partea procesatorilor interni. Exporturile masive din Ucraina prin portul Constanța au pus presiune pe prețurile locale, în special pe fondul stocurilor mari care au rămas în fermele românești din sezonul precedent.
Orzul, deși ocupă o pondere mai mică din totalul suprafețelor cultivate, are importanță strategică în sudul și estul țării. În 2026, prețul la orz a oscilat între 0,78-0,85 lei/kg la recoltă, cu o ușoară creștere spre 0,90 lei/kg în zonele unde calitatea a permis destinații de export. Cererea pentru orz furajer a crescut, în special din partea fermelor zootehnice și a traderilor care vizează piețele din Orientul Mijlociu.
Datele colectate de la APIA și de la Bursa Română de Mărfuri arată că, spre deosebire de anii precedenți, volatilitatea a fost mai mare lunar decât sezonier. Fermierii cu acces la silozuri și spații de depozitare au putut specula unele vârfuri de preț, în timp ce micii producători, presați de lichidități, au vândut la prețuri mai mici, mai ales în lunile de recoltare.
Pentru a ilustra fluctuațiile, iată un tabel sintetic cu mediile de preț la principalele cereale în primele șase luni din 2026 (lei/kg, preț la fermă):
| Cereală | Ianuarie | Martie | Mai | Iunie (estimare) |
|---|---|---|---|---|
| Grâu | 1,06 | 1,00 | 0,92 | 0,90 |
| Porumb | 1,00 | 0,95 | 0,92 | 0,93 |
| Orz | 0,83 | 0,82 | 0,80 | 0,79 |
Prețurile și-au pierdut din stabilitate, iar deciziile de vânzare sunt tot mai mult influențate de contextul global și de evenimentele meteo locale. Comercianții mari, dar și cooperativele agricole, au recomandat fermierilor să își diversifice strategiile de valorificare: contracte forward, vânzare etapizată, stocare cu vânzare la termen.
Factori interni și externi care influențează cotațiile cerealelor
Piața cerealelor din România nu mai depinde doar de producția locală, ci de un tablou complex de factori, mulți dintre ei greu predictibili. Printre factorii interni, vremea capricioasă rămâne determinantă: seceta pedologică din primăvară, urmată de ploi abundente în vestul țării, a afectat randamentele și calitatea recoltelor. Fermierii din Teleorman, Olt sau Buzău au raportat, în unele zone, pierderi de până la 20% la grâu din cauza deficitului de apă, în timp ce în vest, în Timiș și Arad, umiditatea crescută a favorizat apariția bolilor la cereale, reducând calitatea loturilor pentru panificație.
Un alt factor intern semnificativ îl reprezintă costurile de producție, care au crescut în 2026 cu aproximativ 8-12% față de anul precedent, potrivit datelor Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice. Motorina, îngrășămintele și inputurile de protecție a plantelor s-au scumpit, în ciuda unor subvenții acordate de APIA. Mulți agricultori au resimțit presiunea financiară, iar acest fapt s-a reflectat în presiunea de a vinde mai repede, uneori sub costul de producție.
În plan extern, doi factori domină discuțiile: conflictul din Ucraina și dinamica exporturilor globale. Ucraina a reușit, în 2026, să exporte cantități record de cereale prin portul Constanța, profitând de infrastructura logistică din România. Acest aflux de mărfuri, cu prețuri adesea mai mici decât cele practicate de fermierii autohtoni, a pus presiune pe piața internă și a redus marjele de profit pentru agricultorii români. În paralel, cotațiile la Matif (bursa de la Paris) și la CBOT (bursa din Chicago) au devenit repere obligatorii pentru orice decizie de vânzare.
Nu trebuie ignorate nici politicile agricole europene. Măsurile privind reducerea emisiilor de carbon, limitarea utilizării pesticidelor și noile cerințe de trasabilitate au crescut costurile și au adus o presiune suplimentară asupra fermierilor români, care trebuie să rămână competitivi pe o piață deschisă. În plus, fluctuațiile cursului valutar euro/leu au afectat, pe alocuri, prețurile la contractele forward și la plățile la export.
Un alt element de urmărit este cererea din partea procesatorilor interni. În 2026, sectoarele de panificație și furaje au avut o cerere stabilă, dar cu marje tot mai mici, pe fondul scăderii consumului intern, influențat de puterea de cumpărare a populației. Mulți traderi și cooperative au încercat să găsească noi piețe de desfacere, inclusiv în Asia și Orientul Apropiat, pentru a diminua dependența de exporturile tradiționale din UE.
În rezumat, cotațiile cerealelor în România sunt rezultatul unei ecuații complexe, cu variabile care nu pot fi controlate ușor de fermierii individuali. Recomandarea specialiștilor din domeniu este ca agricultorii să urmărească atent evoluțiile globale, să folosească instrumente de management al riscului (asigurări, contracte futures) și să se asocieze în cooperative pentru a avea putere de negociere mai mare.
Prognoze pentru prețurile cerealelor în sezonul 2025-2026
Privind spre sezonul 2025-2026, specialiștii din piață și analiștii bursieri estimează că volatilitatea va rămâne cuvântul de ordine. Pentru grâu, se anticipează o ușoară revenire a prețurilor spre toamnă, pe fondul unor posibile scăderi ale producției în Europa Centrală și de Est, din cauza secetei și a bolilor care au afectat loturile în primăvară. Proiecțiile Agrointeligența și ale Asociației Fermierilor din România prevăd un preț de 0,93-1,02 lei/kg la fermă pentru grâul de panificație, cu vârfuri de până la 1,10 lei/kg în cazul unor recolte sub așteptări la nivel european.
Porumbul va fi, din nou, vedeta sezonului, mai ales dacă vremea va fi favorabilă în lunile de vară. Dacă Ucraina va continua să exporte masiv prin România, și dacă stocurile la nivel mondial vor rămâne ridicate, prețul la porumb ar putea oscila între 0,88 și 0,98 lei/kg la recoltă. Totuși, orice șoc pe partea de ofertă (grindină, secetă, probleme logistice) poate duce la creșteri rapide, iar fermierii ar trebui să fie pregătiți să reacționeze rapid.
Orzul, deși cu ponderi mai mici, rămâne o cultură de nișă cu potențial de prețuri bune pentru loturile cu calitate superioară, destinate exportului. Se estimează prețuri între 0,81 și 0,89 lei/kg, cu posibilități de export către piețe precum Arabia Saudită sau Maroc, în funcție de dinamica cererii internaționale.
Pentru fermierii care dispun de spații de depozitare și capital de lucru, specialiștii recomandă strategii de vânzare etapizată sau prin contracte forward, pentru a beneficia de eventualele creșteri de preț din toamnă sau din iarnă. În plus, asocierea în cooperative sau parteneriate cu traderi mari poate aduce acces la informații de piață și la condiții mai avantajoase de valorificare.
Pe termen mediu, evoluția prețurilor va depinde de:
- Vremea din lunile cheie (iunie-august), atât în România cât și în Ucraina, Ungaria, Serbia.
- Evoluția conflictului din Ucraina și a coridoarelor de export prin portul Constanța.
- Politicile UE privind importurile de cereale din state terțe și eventualele noi restricții sau taxe vamale.
- Dinamica consumului intern și a sectorului zootehnic, care poate absorbi surplusuri sau, din contră, poate reduce cererea.
Fermierii și operatorii din piață sunt sfătuiți să urmărească atent rapoartele USDA, Eurostat și notificările Comisiei Europene privind stocurile și evoluțiile meteo. Flexibilitatea în decizii, diversificarea canalelor de vânzare și atenția la contractele forward pot face diferența între un sezon profitabil și unul cu pierderi.
Piața cerealelor în România rămâne imprevizibilă, dar informația și capacitatea de adaptare vor fi, fără îndoială, cele mai importante resurse pentru fermierii care vor să navigheze cu succes sezonul 2025-2026.
