Silozul de lucernă este cel mai valoros furaj sau cum mai este numit regina culturilor furajere, obținut prin fermentarea anaerobă a lucernei verzi, conservat în silozuri sau baloți înfoliați. Este apreciat în special pentru hrana vacilor de lapte, vițeilor și ovinelor datorită conținutului ridicat de proteină brută, fibre de calitate și elemente minerale.

Silozul de lucerna in hrana vacilor

Silozul de lucernă este cel mai valoros furaj sau cum mai este numit regina culturilor furajere, obținut prin fermentarea anaerobă a lucernei verzi, conservat în silozuri sau baloți înfoliați. Este apreciat în special pentru hrana vacilor de lapte, vițeilor și ovinelor datorită conținutului ridicat de proteină brută, fibre de calitate și elemente minerale.

Proprietăți nutritive ale silozului de lucernă (valori orientative / 1 kg substanță uscată):

Proprietate

Valoare medie

Proteină brută

16–22%

Fibra brută (NDF)

35–45%

Energia netă (lapte)

5.5–6.2 MJ/kg

Calciu

1.2–1.5%

Fosfor

0.2–0.3%

pH optim

4.2–4.8

Principalii factori care influențează calitatea silozului de lucernă:

1. Stadiul de vegetație la recoltare

Este recomandat recolatarea la inceputul inflorii pentru a obtine un echilibru între proteină (17–20%) și digestibilitate. Dacă se întârzie: crește conținutul de celuloză si scade proteina.

2. Umiditatea materiei vegetale

• ? Influență: Nivelul optim (60–70%) favorizează o fermentație lactică bună.
• ? Dacă e prea umed (>70%): scurgeri, fermentații butirice (miros rău, toxicitate).
• ? Dacă e prea uscat (<50%): silozul nu se compactează bine → pătrunde aerul → mucegaiuri.

3. Gradul de tocare (mărimea particulelor)

• ? Influență: Afectează compactarea și fermentația.
• ? Ideal: particule de 1,5–4 cm → se compactează ușor, dar nu prea fin (pentru rumegare).
• ? Tocare prea fină: risc de fermentație acidă, probleme digestive la rumegătoare.
• ? Tocare prea mare: aer în siloz → mucegaiuri și pierderi.

4. Compactarea masei vegetale

• ? Influență: Elimină aerul → permite fermentația anaerobă.
• ? Compactare slabă: siloz „se strică” (oxidare, mucegai).
• ? Se recomandă: tasare cu utilaje grele (tractor), în straturi subțiri.

5. Etansarea silozului

Etansarea sau infolierea lucernei pentru a scote tot oxigenul este cel mai important pas in acest proces. Astfel alegerea unor materiale de calitate special concepute pentru acest scop este esentiala, deoarece orice urma de oxigen poate duce la alterarea proteinei si la mucegai. Astfel va vom arata ce tip de folie trebuie sa utilizati pentru a obtine un furaj valors cu cele mai bune nutrient, cat si diferentele dintre principalele folii pe care le gasiti in piata.

6. Utilizarea de aditivi (inoculanți)

• ? Influență: Îmbunătățesc fermentația lactică și stabilitatea silozului.
• ? Tipuri: bacterii lactice, enzime, acidifianți (acid formic), melasă.
• ? Necesar în special când: umiditatea nu e optimă, lucerna e prea bogată în tamponare (ex: conținut mare de proteine).

7. Timpul de conservare și manipularea la deschidere

• ? Fermentația durează 2–3 săptămâni.
• ? Silozul trebuie lăsat închis cel puțin 30 zile pentru stabilizare.
• ? După deschidere: trebuie folosit zilnic, iar suprafața deschisă trebuie protejată contra aerului (nu se „scoate pe bucăți”).

Alegerea corecta a foliei pentru baloti

Folia de baloti este fabricată din polietilenă de înaltă densitate. Grosima foliei trebuie sa fie de 25 de microni si este foarte important sa fie fabricata din GRANULA NERECICLATA. Fapt care ii confera proprietati ridicate de elasticitate, astfel va rezista la intemperii foarte puternice, fara sa creeze dificultatii in procesul de balotare. Punctul de rupere se situeaza la 700 %. Prin tehnologia 5 Layers, folia prezinta o elongitate crescuta si o rezistenta la conditiile exterioare cum ar fi ploi,vant, soare, temperaturi scazute. Rezistenta UV garantata la 12 luni de la expunere cu tratament de 170 kly. Folia pentru infolierea balotilor trebuie sa fie produsa doar in sitem blow.

Ce tip de folie se potriveste pentru ambalarea balotilor? „Cast” sau”Blown”

1. Procesul de producție „Cast” (Turnat):

În acest proces, plasticul topit este turnat direct pe un tambur răcit și apoi este solidificat sub formă de folie plată. Folia obținută este plată și uniformă în grosime. Este caracterizat printr-o distribuție uniformă a grosimii, lucru care îl face potrivit pentru aplicații care necesită o transparență sporită și o suprafață netedă. Frecvent utilizat în ambalaje flexibile, precum pungi de plastic sau folii de înveliș.

2. Procesul de producție „Blown” (Suflat):

Plasticul topit este forțat printr-un inel circular și apoi umflat într-un balon mare cu ajutorul aerului sub presiune. Folia este formată în timp ce balonul este umflat. Folia rezultată are o formă de tub și este caracterizată de o distribuție inegală a grosimii, cu o zonă centrală mai groasă și extremități mai subțiri. Este cunoscut pentru rezistența la întindere și rezistența mecanică superioară, fiind astfel potrivit pentru ambalarea baloților sau pentru alte aplicații în care rezistența la tracțiune este esențială. Este utilizat frecvent în industria agricolă pentru producerea foliilor pentru baloți.

3. Proprietățile Mecanice:
   • Cast: De obicei, oferă o rezistență la întindere uniformă, dar are o rezistență la întindere mult mai scăzută decât foliile blow.
   • Blown: Oferă o rezistență la întindere mai mare, fiind mai rezistent la rupere și întindere.

Alegerea dintre procesul „cast” și „blown” depinde de cerințele specifice ale aplicației și de proprietățile dorite ale foliei finale. In cazul de fata pentru folosirea la conservarea furajelor pentru animale doar folia produsa in procesul „Blown” este recomandata datorita caracteristicilor si rezistentei ridicate, deoarce aceste balotii sa reziste la intemperii si perioade de pana 12 luni. Magazinul dedicate fermierilor puteti gasii folie pentru baloti blown din granula nereciclata de cea mai buna calitate.