O veritabilă legătură între lumea animală, vegetală și minerală, joacă un rol cheie în menținerea calității apei și a aerului. Prin urmare, ar trebui să învățăm să o înțelegem mai bine și, de asemenea, să o respectăm, având în vedere că reprezintă o resursă neregenerabilă. De fapt, este nevoie de aproximativ 1.000 de ani pentru ca solul să fie produs, dar doar aproximativ 10 ani de practici agricole proaste pentru a-l distruge.
Compoziția solului
Viața la nivelul solului poate fi măsurată pe o scară microscopică. Fiecare element joacă un rol în producerea și reciclarea întregii materii organice care formează ființele vii.
Fiecare tip de sol este alcătuit din patru familii de elemente:
- 10% până la 40% gaze: azot, oxigen, dioxid de carbon și vapori de apă
- 10% până la 40% apă care conține substanțe dizolvate
- 35% compuși minerali
- 15% compuși organici
Proporția în fiecare familie variază în funcție de condițiile meteorologice și de natura solului implicat.
Rolul compușilor minerali și organici din sol este de a acționa ca un filtru și de a stoca nutrienți și apă, pentru a evita pierderile prin levigare și evaporare.
Compușii organici includ, de asemenea, diferite categorii de organisme, cum ar fi bacterii, ciuperci, insecte și humus. Ca și în cazul compușilor minerali, rolul lor este de a acționa ca un filtru și de a stoca nutrienți. Dar acestea din urmă au și capacitatea de a recicla și de a crea noi nutrienți, pigmenți, hormoni și antibiotice implicate în creșterea plantelor și rezistența la dăunători.
Diferitele tipuri de sol
Există patru tipuri principale de sol. Fiecare are propriile caracteristici care necesită metode agricole și de plantare adecvate.
Solurile argiloase
Acesta este un tip de sol greu, care conține cantități mari de argilă. O componentă de argilă între 15% și 25% este considerată a face un sol fertil și potrivit pentru cultivare. Natura solurilor argiloase variază în funcție de anotimp; devine maleabilă iarna, în timp ce are un aspect crăpat în perioadele de secetă.
Capacitatea sa de reținere a apei și a nutrienților îl fac cel mai bun tip de sol de grădină.
Sfat: Răspândiți un îngrășământ organic, întindeți niște mulci și adăugați în mod regulat compost pentru a-l face mai ușor. Aveți grijă totuși, evitați să adăugați prea mult nisip; asta poate face ca solul sa se transforme in beton!
Solurile lutoase
Solul mâlos este bogat și fertil, dar rămâne fragil din cauza lipsei de argilă (mai puțin de 10%) și de nisip. De asemenea, este sensibil la eroziune. Trebuie să adăugați compost o dată pe an dacă doriți plante sănătoase și o recoltă bună.
Datorită permeabilității sale la apă și aer, solurile lutoase trebuie aerisite în mod regulat și acoperite cu mulci organic pentru a preveni formarea unei cruste la suprafață după ploaie. Stropirea cu îngrășământ organic printre culturi este, de asemenea, o soluție pentru a preveni formarea acestei cruste.
Sfat: Evitati sa lucrati solul argilos cand este inca foarte umed, riscati sa-l compactati si sa-i distrugeti structura.
Soluri nisipoase
Acesta este un sol foarte ușor și ușor de lucrat. Una dintre particularitățile solurilor nisipoase este că este foarte permeabil la apă și aer. Acest lucru permite solului să se încălzească rapid primăvara, dar dezavantajul este că nu poate reține apa și substanțele nutritive. Solurile nisipoase tind, de asemenea, să se usuce rapid vara. Prin urmare, este necesar să le irigați în mod regulat cu cantități mici de apă în timpul anotimpurilor calde.
Sfat: Amintiți-vă să vă fertilizați în mod regulat solul nisipos pentru a preveni culturile să sufere din cauza solului epuizat.
Solurile calcaroase
Acest tip de sol este ușor de recunoscut după culoarea albicioasă. Are tendința de a se usca foarte repede vara, formându-și fisurile caracteristice.
De asemenea, solurile calcaroase tind să rețină unele substanțe nutritive precum fierul și să nu le permită să circule liber, provocând astfel îngălbenirea frunzelor (cloroză).
Sfat: Pentru a îmbunătăți structura unui sol calcaro-argilos, adăugați materie organică, prin răspândirea unui îngrășământ biologic, sau prin adăugarea de compost. Atenție: nu folosiți un îngrășământ cu conținut ridicat de var, deoarece acest tip de sol conține deja între 10% și 30% carbonat de calciu.
De unde știu cu ce fel de sol am de-a face?
Spune-mi ce tip de sol ai și îți voi spune ce să crești… de multe ori încercăm să ne modificăm solul pentru a ne permite să creștem un anumit tip de plantă pe care o dorim în grădina noastră. De fapt, ar trebui să alegem ceea ce creștem în funcție de tipul de sol cu care avem de-a face. Iată diferitele moduri prin care puteți identifica tipul și compoziția solului dvs.
Textura solului
Utilizarea atingerii este o modalitate eficientă de a înțelege natura solului dvs. Pentru a face acest lucru, puteți face „testul cârnaților”.
„Testul cârnaților”:
Luați o mână de pământ din grădină, umeziți și frecați între degete.
- Dacă nu poți forma un cârnat, probabil că ai de-a face cu sol nisipos,
- Dacă puteți forma un cârnați, dar nu puteți aduce capetele împreună, atunci este pământ argilos.
- Dacă capetele cârnaților tăi se lipesc, atunci solul tău este lutos.
Culoarea solului
Uneori, doar privirea la solul din grădină este suficientă pentru a obține informații utile despre natura sau starea solului.
- Un sol albicios este probabil bogat în var sau nisipos.
- O culoare care tinde spre negru este un semn al solului mlăștinos,
- Un sol maro închis este bogat în materie organică,
- Culorile albăstru, verzui sau cenușii indică faptul că solul este scufundat.
Plantele pe care le crești
Plantele sunt, de asemenea, un bun indicator al tipului de sol. De fapt, unele specii vor crește doar în anumite tipuri de sol. Prin urmare, trebuie să țineți cont de plantele care cresc în mod natural în zona grădinii dvs., precum și să studiați comportamentul plantelor pe care le creșteți.
Analize de laborator
Dacă vrei să fii cu adevărat bine informat cu privire la tipul de sol din grădina ta, cel mai bun mod este întotdeauna să contactezi un laborator specializat. După o analiză aprofundată, veți primi toate informațiile referitoare la solul dumneavoastră și la caracteristicile acestuia.
- Textura sa (proporția dintre nisip, nămol și argilă)
- Concentrația de calciu
- Capacitate de schimb de catoni
- Raportul C/N (carbon la azot)
- Concentrația materiei organice
- PH (gradul de aciditate al solului)
Înainte de a contacta laboratorul, achiziționați un kit de prelevare disponibil în comerț, acesta vă va ajuta să colectați cu ușurință o probă de sol pentru a o trimite la laborator pentru analiză.
Recomandari:
Indiferent de tipul de sol ai, aceste trucuri simple te vor ajuta să-l optimizezi și să-i îmbunătățești fertilitatea:
- Răspândiți un îngrășământ organic
- Adăugați compost în mod regulat
- Mulciți solul într-un mod care să protejeze pământul și să împiedice expunerea acestuia.
